07.02.2019

"Growth can only be found in a state of discomfort" - spunea Bill Eckstrom intr-un Ted Talk.
Chiar asa e. Toate momentele care m-au ajutat sa devin cine sunt au fost momentele in care nu stiam cine sunt. Toate momentele de suferinta au dus la momentele ulterioare de apreciere si de multumire. Si cred ca linistea sufleteasca survine in urma unei perioade tumultoase.
In ultima perioada, iar cand zic ultima perioada ma refer la ultimii 2 ani cel putin, lucrurile au stat suprinzator de bine. Lucrurile au stat cum nu credeam niciodata ca vor sta: previzibil. Sau cel putin asta era impresia pe care am avut-o. Insa, viata poate deveni din nou imprevizibila chiar in mijlocul zonei de comfort. In orice clipa.

Sunt trista si parca lipsita de orice putere. As vrea sa stau cuibarita in varful patului, fara mancare, fara apa, fara ganduri. Doar eu si lacrimile mele. As vrea sa zac asa, ca o leguma. Si sa sper ca viata isi va urma cursul de dinainte. Perioada asta de asteptare ma omoara. Simt ca mi s-a facut o nedreptate. Simt nepasarea pe care o simteam la Etihad. Si lipsa de consideratie. Si faptul ca eu nu sunt o persoana, ci doar un instrument cu care altii trebuie sa se imbogateasca. E un amestec de neliniste, stres, frustrare si dezamagire. Combinat cu o acuta senzatie de frica.

https://www.facebook.com/LectiiDeViatza/videos/953121764765239/UzpfSTEwMDAwMDgxOTI2MjMwNjoxMTQ0NjkzNzMyMjM0NTkx/?lst=834822369%3A100000819262306%3A1549539106