sâmbătă, 31 ianuarie 2009

1.02.2009

-sunt in convalescenta dupa somn .imi beau cafeaua care pare sa nu aiba nici un efect. privesc pe fereastra si ninge . e deja 1 februarie. -

mai bine sa-ti para rau pentru ceva ce ai facut decat pentru ceva ce ai ezitat sa faci . mai bine sa gresesti si sa inveti din asta decat ai ai o existenta constanta urmarita de ezitari si de refuzuri. orice experienta are rostul ei . poate ca acest rost nu e atat de evident de la inceput ; poate ca vei constientiza dupa mult timp sau poate ca vei constientiza pe moment.

tot timpul am avut tendinta asta de a actiona dupa instincte indiferent de aparenta lucrurilor, indiferent de semnificatia generalizata a unor comportamente . si poate ca am avut dreptate. nu regret nimic insa.

cel mai frustrant mi se pare sa nu fac un lucru din constiinta ca nu as fi fost in stare sau ca mi-ar fi frica de consecintele pe care le-ar putea avea . imi da cel mai mare sentiment de neincredere. probabil ca asta e motivul ptr care incerc sa fac lucrurile care ma sperie cel mai mult. e singurul mod de a depasi senzatia. si culmea ironiei e ca dupa ce se intampla, aproape intotdeauna iti spui" nu a fost chiar atat de rau pe cat credeam " .
fiecare om are temeri . e normal. unele sunt native dar majoritatea le dobandim. apoi le constientizam. si prin constientizare le amplificam .cred ca asta e toata problema. ne imaginam ce s-ar putea intampla, poate chiar la un nivel mai critic decat ar fi in realitate. iar apoi urmeaza refuzul. ezitarea.
nu stiu daca am dreptate sau nu , insa pentru mine cel putin , curajul inseamna tocmai constientizarea acestor temeri si infruntarea lor. fugind de probleme nu vei scapa niciodata de ele. ba mai mult, te vor urmari constant si se vor accentua. se vor ascunde intotdeauna undeva in subconstientul tau si timpul le va intensifica. si vei sfarsi prin a fi inspaimantat.
cred ca acelasi lucru se poate aplica si in cazul esecurilor.

vineri, 30 ianuarie 2009

30.01.2009

fiecare om are temerile lui ,nu ?

vazusem candva un citat : " curajul nu inseamna absenta fricii, e puterea de a o invinge ".
poate ca nu e cel mai potrivit exemplu. poate ca nu e vorba de frica . poate e doar o lipsa de incredere, poate ca fiecare are zboruri proaste, si poate ca am nevoie doar de exercitiu..
trec printr-un moment in care imi lipseste increderea., de ceva timp am impresia ca tot ce fac e gresit , ca sunt incompeteta , ca nu sunt un pilot bun si asta ma frustreaza cel mai tare. ca nu excelez in ceea ce iubesc mai mult sa fac . si esenta unui pilot excelent e tocmai increderea...
stateam si ma gandeam ... poate ca trebuie sa-mi gasesc doar punctele sensibile si sa insist asupra lor; nimeni nu reuseste fugind de probleme... si frica nu poate fi invinsa decat infruntand-o . poate ca daca un lucru nu a iesit perfect de la prima incercare nu inseamna ca nu va iesi niciodata. perserverenta. incredere .
trebuie sa-mi recapat increderea in mine . trebuie sa fiu perseverenta . trebuie .

miercuri, 28 ianuarie 2009

28.01.2009

incredere .cred ca asta e cuvantul cheie . sa am incredere in mine . sa ai incredere in tine. sa ai incredere ca ceea ce faci e bine . sa ai incredere in zborul tau.. de orice natura ar fi el.

miercuri, 21 ianuarie 2009

21.01.2009


timp inghetat in brno. la asta ma duce cu gandul poza asta.
tocmai ma uitam pe niste poze din fagaras de acum doi ani si mi s-a facut un dor teribil de munte. de trasee . de stat la cort.
vreau sa ma urc pe un varf de munte si sa stau. doar sa stau si sa contemplu peisajul. sa fiu doar eu si cu mine . sa fie soare .
e geamul deschis si aud cum ploua. mam saturat de ploaie si de plafon scazut si vesnicul " 5000 BR " si eventual un " BKN 0700". mam saturat de iarna . mam saturat de atmosfera asta apasatoare. vreau sa vina primavara!

duminică, 18 ianuarie 2009

18.01.2009

era o zicala: tot raul spre bine .

stateam si ma gandeam acum, de fapt faceam o analiza a ceea ce s-a intamplat in ultimele saptamani. ma gandeam la cum trebuia sa decurga vacanta mea de craciun : ski ,revelion cu parintii mei in asutria apoi revenit in brno si inceput studiul. eram hotarata sa nu mai vin in tara de sarbatori. si totul daca nu....
brusc, dintr-un excces de singuratate, dupa senzatii de anxietate in praga si dupa momente de frustrare sociala si dor de cei dragi am spus ca vreau sa ma intorc in tara . trebuia.
si asta am si facut. imi imaginam ca va fi o vacanta obisnuita , ii voi revedea pe cei dragi si nimic nou.. insa am cunoscut niste oameni minunati vacanta asta , putini , nu multi.. dar atat de mult conteaza in viata noastra , fie si o singura persoana care sa te faca sa zambesti...

18.01.2009

sa le numesc deja-vu` uri ? poate .. nu stiu care ar fi cuvantul cel mai potrivit..
m-a apucat un dor teribil de bunicii mei . de copilarie. de momentele petrecute alaturi de ei.
sunt intr-o cafenea foarte relaxanta dar care imi aminteste incredibil de mult de copilarie. un stil clasic , nuante calde de maro si bej . mult lemn si foarte multe foto portrete pe pereti. imi vine sa inchid ochii si sa-mi imaginez ca sunt doar un copil.. ca nu am nici o problema,..ca nu am nici o grija , si ca sunt alaturi de ei , de bunicii mei.
ma simt incredibil de calma si senina aici.

marți, 13 ianuarie 2009

13.01.2009

23:21. ascult sara bareilles - between the lines. am in minte o infinitate de lucruri : pornind de la amintiri si vise si terminand cu faptul ca ar trebui sa citesc " principles of flight" . astazi am aflat ca examenul meu s-a amanat cu cel putin doua saptamani, ceea ce e bine .
printre altele, ma gandeam ce mult conteaza iubirea in viata noastra; fie ca vine din partea parintilor, a bunicilor, a prietenilor sau a iubitilor/iubitelor noastre si mai ales a lui Dumnezeu. este alimentul nostru, hrana noastra, ceea ce ne intareste si ne ajuta sa trecem peste obstacole...
ce mult conteaza sa ai pe cineva langa tine, ce mult conteaza sa porti grija cuiva , ce mult conteaza sa ai la cine sa te gandesti, pentru cine sa te rogi , pentru cine sa te bucuri sau cui sa-i multumesti.. pentru ca exista, pentru ca l-ai intalnit.
si ce greu e sa gasesti altfel de oameni. lumea e rea , plina de egoism si invidie. oamenii nu vor decat sa vada ca esti mai jos decat ei , indiferent cat de jos sunt ei.
.. dar exista si oameni calzi si deschisi, exista bunatate si iubire; exista si partea plina a paharului; dupa noapte intotdeauna vine ziua si dupa furtuna intotdeauna iese soarele. viata este un miracol si nu am putea sa realizam acest lucru fara momentele de dezamagire caci totul ar fi constant. si ce e constant iese din ecuatie, ca la matematica :)
imi vine acum in minte ce repede a trecut ultimul an , ce multe s-au schimbat , in gandirea mea , in experienta mea de viata , in viata mea. parca ieri eram pe bancile liceului alaturi de bella si raluca . parca ieri ma stresam sa invat la matematica si fizica , parca ieri ma impingeau astia sa particip la preselectia pentru miss, parca ieri ma gandeam cum va fi cand voi sta in bucuresti... si totusi a trecut un an . oare cum va fi peste un an ... doi , trei ?

duminică, 11 ianuarie 2009

11.01.2009

rapoarte, comparatii, opinii, conformare sau nonconformare. cam asta imi vine in minte in momenul asta daca ma gandesc la mediul social. noi , indivizii, avem intotdeauna tendinta de a ne raporta la ceilalti , la ce se petrece in jururl nostru. putem sa afirmam ca suntem inteligenti sau prosti , perfecti sau imperfecti , nebuni sau sanatosi doar prin simplul raport cu ceilalti. si pe bune dreptate . cum altfel ai putea sa fii anormal fata de tine insuti ?
de fapt.. daca stau bine sa ma gandesc , cred ca am trait si sentimentul asta , dar asta este deja alta poveste... :)
in a manner of speaking , ai tendinta sa preiei total sau partial anumite valori sau comportamente din mediul in care traiesti. si este normal; sanatos mintal fiind si traind intr-o lume a nebunilor vei ajunge sa crezi ca tu esti cel anormal si ca vei putea ajunge la " normalitate " doar comportandu-te ca un nebun. Acelasi lucru se intampla si daca un grup de indivizi iti repeta sau iti da de inteles ca esti intr-un anume fel, cu toate ca in realitate nu esti; dupa un timp vei ajunge sa crezi ca te-ai schimbat , ca aveai principii gresite inainte ,ca esti fanatic daca nu le dai dreptate, te simti ca si cum ai lupta impotriva curentului...
... dar cu toate astea trebuie sa fii puternic , si daca esti ferm convins de anumite lucruri, sa crezi in ele , indiferent de ce ar spune ceilalti; sa nu te schimbi , indiferent de ce ar spune ceilalti; sa crezi in ceea ce esti , in ceea ce vrei , in visele tale, indiferent de ce ar spune ceilalti...
citeam zilele trecute :" Convinge-te ca stii toate raspunsurile si vei stii toate raspunsurile. Convinge-te ca esti un maestru si vei fi ." - Richard Bach.
o alta maxima interesanta mi s-a parut : " O persoana se poate obisnui cu singuratatea insa daca evadeaza o singura zi trebuie sa o ia de la capat si sa se readapteze . " - acelasi autor.

vineri, 9 ianuarie 2009

9.01.2009


ce repede s-a scurs si vacanta asta. m-am reintors in brno, si sunt iarasi singura in apartamentul asta mare . dar sincer aveam nevoie de asta , de putina liniste , de odihna , de timp pentru invatat si de zbor. a fost o perioada foarte agitata , dar in sensul pozitiv . am revazut o gramada de lume , de prieteni , am cunoscut persoane noi si mam simtit excelent . am revenit cu un sentiment de implinire, de satisfactie spirituala.

stateam si ma gandeam .. ce mult conteaza oamenii din jurul tau . ce mult conteaza un mesaj primit de la cineva drag .. un simplu " ce mai faci ? " sau doar un simplu " la multi ani!" . cat de bine te simti cand cineva se gandeste la tine... cand stii ca esti important pentru cineva , sau macar cand stii ca , contezi ptr cineva.

m-am reincarcat cu energie pozitiva si sunt pregatita sa o iau de la capat. de ce sa mint, nu-mi este deloc usor aici , nu-mi plac oamenii cu care interactionez , dar sunt constransa sa fac acest lucru , nu am de ales , sunt stramtorata, dar ce pot sa fac ?

- sa ma adaptez situatiei. spunea tatal meu odata ca avem aceasta trasatura importanta numita adaptabilitate. si ii dau perfecta dreptate.

si asta incerc sa fac . am ales un drum , am ales sa zbor, am ales sa ma urc in masina si sa plec de una singura . si sa vin aici . am sperat ceva. am gasit cu totul altceva. dar ... caii se impusca intotdeauna de doua ori , nu-i asa ? si ce nu ne omoara ne face mai puternici .

iti multumesc , Doamne !