-sunt in convalescenta dupa somn .imi beau cafeaua care pare sa nu aiba nici un efect. privesc pe fereastra si ninge . e deja 1 februarie. -
mai bine sa-ti para rau pentru ceva ce ai facut decat pentru ceva ce ai ezitat sa faci . mai bine sa gresesti si sa inveti din asta decat ai ai o existenta constanta urmarita de ezitari si de refuzuri. orice experienta are rostul ei . poate ca acest rost nu e atat de evident de la inceput ; poate ca vei constientiza dupa mult timp sau poate ca vei constientiza pe moment.
tot timpul am avut tendinta asta de a actiona dupa instincte indiferent de aparenta lucrurilor, indiferent de semnificatia generalizata a unor comportamente . si poate ca am avut dreptate. nu regret nimic insa.
cel mai frustrant mi se pare sa nu fac un lucru din constiinta ca nu as fi fost in stare sau ca mi-ar fi frica de consecintele pe care le-ar putea avea . imi da cel mai mare sentiment de neincredere. probabil ca asta e motivul ptr care incerc sa fac lucrurile care ma sperie cel mai mult. e singurul mod de a depasi senzatia. si culmea ironiei e ca dupa ce se intampla, aproape intotdeauna iti spui" nu a fost chiar atat de rau pe cat credeam " .
fiecare om are temeri . e normal. unele sunt native dar majoritatea le dobandim. apoi le constientizam. si prin constientizare le amplificam .cred ca asta e toata problema. ne imaginam ce s-ar putea intampla, poate chiar la un nivel mai critic decat ar fi in realitate. iar apoi urmeaza refuzul. ezitarea.
nu stiu daca am dreptate sau nu , insa pentru mine cel putin , curajul inseamna tocmai constientizarea acestor temeri si infruntarea lor. fugind de probleme nu vei scapa niciodata de ele. ba mai mult, te vor urmari constant si se vor accentua. se vor ascunde intotdeauna undeva in subconstientul tau si timpul le va intensifica. si vei sfarsi prin a fi inspaimantat.
cred ca acelasi lucru se poate aplica si in cazul esecurilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu