vineri, 21 noiembrie 2008

22.11.2008

este incredibil cum se pot aranja lucrurile, este incredibil faptul ca exista cineva acolo sus care le randuieste, este incredibil cum se pot intoarce toate. este incredibila insasi viata.
cu 7 luni in urma nu eram om din pricina esecului avut in urma examenului psihologic. cu toate ca trecusem de acest aspect , ramasese undeva acolo inauntrul meu o frustrare, simteam ca si cum as avea o polita de platit. fata de mine. initial voiam sa mai dau odata examenul ptr mine . sa-mi demonstrez ca sunt in stare sa-l trec , insa odata cu plecarea in cehia lucrurile s-au mai schimbat si nu am mai avut posibilitatea . cu cateva zile inainte de examen , in timp ce eram in cehia primesc un telelefon cum ca nu pot intra in examen fara avizul psihologic. si cu 3 zile in urma paseam din nou pe treptele institutului de medicina aeronautica si spatiala. evident cu gandul ca-l voi pica si destul de indiferenta. nu stiu cum , dumnezeu m-a ajutat si l-am trecut. inca nu-mi vine sa cred. spre surprinderea mea am trecut si examenul la engleza , si spre o surprindere si mai mare astazi am trcut si examenul ptr certificatul de operator radio de la planorism cu toate ca habar nu aveam despre ce e vorba.. norocul si-a spus cuvantul cred. nu cred ca voi trece de urmatoarele 2 examene insa sunt multumita sufleteste ptr ca voi pleca cu fruntea sus si nu cu coada intre picioare. macar voi pica cu deminitate si cu multumirea ca am trecut de proba psihologica care imi trezea atatea amintiri neplacute si ca am trecut de eng de care iarasi nu credeam ca voi trece ...
sunt bune si esecurile uneori.. ne ajuta sa realizam adevarata importanta a unor lucruri. ne ajuta sa realizam ca viata nu e intotdeauna roz . ne ajuta sa nu devenim prea mandri. si cat de dulce e gustul cand reusesti dupa un esec . poate mai dulce ca oriand.

vineri, 14 noiembrie 2008

14.11.2008

astazi am avut parte de cel mai incredibil zbor . m-am ridicat deasupra norilor , i-am ocolit , m-am jucat cu ei...
dar in acelasi timp te pierzi , esti derutat, ai impresia ca urci si de fapt cobori , ai senzatia ca zbori drept si de fapt esti inclinat .. dar e interesant :) hmm, presimt ca o sa-mi placa ir-ul.
beau winter cocktail. un ceai cu aroma persistenta de scortisoara . e ultima mea seara aici , maine plec in romania. ma asteapta examene . sau examen. ma astepta multa lume . sper :) sau cel putin asa cred .

duminică, 9 noiembrie 2008

9.11.2008

cateva poze pe care le-am facut zilele trecute


9.11.2008

cat de repede trece timpul...

cat de repede se schimba totul...

e noiembrie , e intuneric si e frig ... sunt trista , plouata si ma gandesc ca am de invatat. mult . peste 5 zile plec in romania . ... la examen . examenul mult asteptat , pentru care m-am pregatit un an si pe care nu mai dau doi bani acum . e fantastic cum se pot schimba lucrurile.
de cand sunt aici mi-am schimbat total modul de viata . singurul lucru care ma leaga de trecut e zborul . la care nu as renunta niciudata . singurul lucru de care nu m-as putea plictisi niciodata. pur si simplu cu cat zbor mai mult cu atat am nevoie sa zbor si mai mult .
in rest , totul e nou ... mi-e dor sa fac toate lucrurile pe care le faceam inainte .. sa citesc , sa fac poze , sa il plimb pe sasha ,sa calatoresc, sa plec de nebuna, sa merg pe munte ,sa merg la manastiri , sa stau la taclale cu fetele .. cu ioana , cu adina .. ; pe de o parte ; pe de alta parte nu m-as intoarce in botosani, nu as mai putea sa fac
ce faceam inainte , nu as mai putea locui in botosani . e ciudat , pe de o parte tanjesc dupa niste lucruri , pe de alta parte vreau sa raman in stadiul in care doar sa tanjesc dupa ele...
am niste sentimente foarte confuze si contradictorii .. imi este dor si parca nu in acelasi timp ; vreau si nu vreau in acelasi timp;dar cel mai ciuda din tota situatia asta e ca nu ma simt eu , deloc, nu ma regasesc decat in zbor , nu ma pot manifesta cum sunt eu de fapt . nu-mi place de mine deloc in momentul asta insa simt ca nu pot fi altfel; simt nevoia sa stau cu oameni de varsta mea dar in momentul urmator ma intreb : care oameni ? oamenii aia pierduti? se pare ca am uitat cum era inainte..
diferenta e ca inainte ma simteam mult mai puternica si mult mai capabila... acum nu ma mai simt in nici un fel. probabil e vorba de valorile fata de care ma raportam inainte si valorile de acum. acum totul e mult mai sus , standardele sunt mai ridicate , mediul e diferit... ma simt de parca nici nu as fi in stare sa conduc o masina , si ce-i drept nu am excelat in ultima vreme , ma simt usor complexata , desi n`ar trebui.. hmmm...
in fine .. capul sus si privirea inainte !