24.02.2019

Solitudinea naste inspiratie, ganduri, meditatie, cunoastere de sine. Solitudinea e necesara. Solitudinea e trista uneori, dar fara ea nu am fi noi.
Uneori, simt ca trebuie sa fiu singura. Simt ca am nevoie de momentele astea mai mult decat de momentele in care sunt inconjurata de oameni. Cred ca, a fi inconjurat de oameni cu scopul strict de a nu fi singur, e o greseala.

Cred ca ar trebui sa citesc mai mult, sa ma cunosc mai mult, sa ma redescopar.
Cine sunt eu?
Nu sunt Andrada, nu sunt ceea ce fac, nu sunt ceea ce imi place. Nu sunt prietena cuiva, sotia cuiva, colega cuiva. Toate astea sunt rezultate ale experientelor noastre, a conjuncturilor, a mediului de care apartinem. Dar ce sunt si cine sunt?

Cred ca sunt o energie mai presus de toate. Cred ca sunt un cumul al starilor native, din copilarie, poate, care nu au fost trecute prin niciun alt filtru: dragostea pentru fiecare forma de viata, pentru natura, afinitatea pentru mirosuri, izolarea de toti oamenii cu care nu rezonez, spiritul de aventura, placerea de a pleca in expeditii, fie ele si de cateva ore, pe bicicleta cu 4 roti.
Cred ca sunt alegerea de a invata din experiente si dorinta de a fi un om mai bun. Cred ca sunt, de fapt, pornirea aia de a nu se conforma cu regulile societatii, dar totodata de a vrea sa schimbe in bine o alta forma de viata. Cred ca sunt curiozitatea care mi-a ramas din copilarie. Cred ca sunt dorinta de a nu se scalda in zona de conform si de a gusta din viata, oricat de amara ar fi uneori. Cred ca sunt imaginatia mea din clasa a 2a, cea care incerca sa se transpuna in fiecare loc din atlasul geografic scolar.
Si mai cred, ca pe langa toate astea, sunt o energie care nu e intotdeauna pozitiva dar care incearca sa se corecteze. Cred ca, uneori, energia asta e poluata de impulsivitate, invidie, egoism si un fel de gelozie. Si toate astea se reflecta inapoi.

Cred ca sunt o utopie, de fapt. Dar o utopie care e constienta ca e o utopie. Si care nu vrea intru totul sa se schimbe, pentru ca, altfel, nu ar mai fi o utopie. Ar fi altceva. Dar nu ce era.