las cateva poze pe care le voi posta doar aici. poate peste ani voi vrea sa vad cum aratam acum. pentru ca din pacate sau din fericire, asta e ziua in care sunt cea mai tanara din tot restul vietii mele. 

fara machiaj, cu dintii strambi, zambind sau nu, cu parul ud si cu riduri. dar pana la urma asta sunt eu si trebuie sa ma accept asa cum sunt. pentru ca nu am de ales. daca nu o fac, va fi mai rau. 

nu putem sa alegem cum sa ne nastem, unde sa ne nastem sau daca sa ne nastem. dar cred ca putem alege ce vrem sa facem cu vietile noastre apoi. am atat de multe ganduri care ma acapareaza. ma simt vinovata si confuza, ma simt norocoasa, ma simt urata dar totusi frumoasa pentru ce puteam fi. ma simt handicapata dar totusi puternica. ma simt proasta dar totusi putin desteapta incat sa imi dau seama de asta si sa incerc sa fac ceva in sensul asta ( sper eu.. ).  ma simt ancorata in niste valori pe care am reusit sa mi le construiesc cat de cat. dar ma simt si speriata pentru ca nu vreau sa ajung ca mama. ma simt norocoasa ca am avut libertate cand cresteam dar ma simt si ghinionista ca am crescut cu o influenta de a vedea lucrurile negative. 

vreau sa fiu un om demn si bun. vreau sa cresc. vreau sa ma multumesc cu putin, pentru ca putinul nu imi va lipsi niciodata.   

dar totusi, desi drumul e lung, cred ca am reusit sa devin un om cat de cat ok. cred ca am reusit sa imi construiesc niste valori de care sa tin si care sa ma ancoreze. cred ca am reusit sa ma accept asa cum sunt, desi mai am de lucrat aici. cred ca am reusit sa ma las inspirata de lucrurile bune pe care le-am vazut la fiecare: la bunici, la tata, la tatal ralucai, chiar si la mama. si mai ales la ionut. cred ca am reusit sa comunic relativ ok, avand in vedere exemplul de la parinti. cred ca am reusit sa ies din bula in care eram. cred ca am reusit cat de cat sa invat din toate experientele negative pe care le-am avut: cu raluca, cu andreea, cu ioana, cu catrina, cu toti tipii de care a m dat inainte de ionut. cred ca am invatat sa pun lucrurile in perspectiva, datorita experientelor astora. cred ca am devenit un om cat de cat echilibrat, cu valori si cu ratiune, in pofida a ce potential aveam. cred ca, in felul meu, ar trebui sa fiu mandra de mine. de putinul pe care l-am dobandit... 

si mai cred ca daca imi doresc cu adevarat, voi reusi sa ma dezvolt si sa cresc atata timp cat voi trai. iar pe langa asta cred ca voi reusi sa explorez toata lumea si sa invat din ea. cred ca voi avea varsta pe care imi doresc sa o am. cred ca voi avea grija de mine ( si de ionut :) ) astfel incat sa nu fiu batrana atunci cand voi fi batrana. stiu ca suna stupid, dar asta cred eu. cred ca voi reusi sa fac un adapost de animale si cred ca ma voi hrani din asta. cred ca vom lua un camion de camping si asta vom face la pensie. cred ca voi mai avea momente grele dar ca voi trece peste ele. cred ca imi va fi greu dar imi voi zice ca va fi bine si voi trece peste. 

cred ca e important sa crezi.