Simt nevoia acuta de a fugi .Pur si simplu vreau sa fug . De situatie . De o iluzie . De o imagine care ar putea deveni reala . De a ma imbata cu apa rece .
M-am saturat sa mi se ia de tot . M-am saturat sa nu mai simt nimic. Sa fiu pustie si goala ca o stana de piatra. Nemiscata si insensibila. M-am saturat de intrebarea " de ce ? " : de ce face asta ? ; de ce a fost asa si nu altfel ? ; de ce a plecat ? ; de ce nu m-a sunat ? ; de ce ? ; de ce ? ; de ce ? .
Si stii ce ?
Nici macar nu-mi mai pasa.
... Poate mi-ar fi pasat in cu totul alte conditii decat cele date.
Nu vreau sa alerg dupa un om care fuge de mine si de situatie si care nu vrea sa-si asume raspunderea pentru ce simte si pentru situatie. Vreau sa fug . Si sa ma prinda cineva.
Ma simt golita de sentimente.
Inainte simteam ca ar mai fi existat cineva pentru care sa fiu in stare de sacrificii. Simteam ca exista undeva persoana potrivita pentru mine. Si poate chiar exista. Doar ca n-am cunoscut-o inca .
Sau poate ca a fost persoana potrivita la momentul respectiv si in conditiile de atunci. Poate ca eu m-am schimbat si el a ramas oarecum la fel. Sau poate ca ne-am schimbat amandoi. Dar in directii diferite.
Pe de alta parte ma simt " released " . Parca s-a consumat tot ce nu se consumase atunci. Si parca impresia de cristal incepe sa se transforme in sticla.
Dar poate ca tocmai asta e si ideea . Sa fac loc unui alt om in viata mea. Care exista undeva. Sunt convinsa de asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu