Singura persoana care ma poate salva sunt eu.
M-am scufundat mai tare decat credeam. M-a luat pe neasteptate. Si mi-a luat orice bucurie de a trai. Parca toate lucrurile care ma faceau fericita au disparut. Parca si eu disparusem o data cu ele. Am ajuns parca sa invidiez pe oricine parea fericit pe social media. Si pe oricine parea smart si realizat in realitate. Am ajuns din acea fata care era plina de sperante si care se pozitiona sa gaseasca solutii intr-o fata care nu mai astepta nimic de la viata. Si care aproape ca o invidia pe Marilyn Monroe. Pentru ca e moarta. Probabil asa se simteau si altii care erau tristi atunci cand eram eu fericita.
Si poate ca toate starile astea sunt normale. Sunt rezultatul unor eforturi care nu au fost rasplatite. Rezultatul unor sacrificii care sunt pe punctul de a fi degeaba. Dar oricat de speriata as fi, trebuie sa gasesc acel 1% de motivatie care sa ma faca sa ma ridic si sa merg mai departe. Sunt singura care poate face asta. Trebuie sa ma adun sa merg mai departe. Pentru ca nu exista alta solutie. Nu vreau sa fiu un simplu concurent. Nu merit sa fiu un simplu concurent. Nu dupa toate eforturile depuse.
De fiecare data cand am fost la pamant, m-am dezvoltat cumva ca persoana. Poate ca acum ea momentul sa fiu din nou jos. Poate ca am ceva de invatat din experienta asta. Poate ca e o lectie, asa trebuie sa o privesc. Si trebuie ca orice ar fi, voi gasi solutii. Asa cum am gasit mereu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu