duminică, 24 mai 2015

24.05.2015

Sunt in Geneva. Vis-a-vis de aeroport. Si ma uit la avioane cum decoleaza si aterizeaza.Imi imaginez ca sunt si eu la mansa unuia dintre ele. Voi fi oare, vreodata?
Am momente in care cred asta cu toata fiinta mea. Apoi am momente in care mi se face teama ca nu va fi asa. Nu  am incetat niciodata sa cred cu adevarat, in ciuda tuturor momentelor. A inceta sa cred ar insemna sa mor sau sa nu mai fiu eu.
Urcusuri si coborasuri. Sunt atat de obosita uneori ca pana si la vale imi e greu sa merg. Dar apoi ma gandesc ca Dumnezeu crede ca eu pot duce toate astea. Si ca toate astea au un rost. Ca eu sunt mai puternica decat altii.
Eu pot pentru ca vreau sa pot. Pot sa ma descurc cu un salariu mai mic decat altii pentru ca am motivatie. Si ambitie. Si un vis de indeplinit. Sunt mai mult decat ceea ce sunt acum. Dar e doar o etapa. Trebuie sa fie doar o etapa.
Nu trebuie sa uit niciodata asta:
"Definitia unui concurent: da tot ce are si atunci cand a ajuns la capatul puterilor si simte asta, abandoneaza.
  Definitia unui campion: da tot ce are si atunci cand a ajuns la capatul puterilor si simte asta, se aduna si merge mai departe!"

Niciun comentariu: