Ma uit afara, de la fereastra hotelului din Amsterdam, si vad mult verde crud. Mult verde de mai scaldat in multiple raze calde de soare. Asa cum imi place mie. Imi starneste un sentiment atat de placut si totodata un gust usor amar. In mintea mea este un amalgam de senzatii. As vrea sa prind o amintire. Una macar. Si sa o tin strans.
Imi lipseste primavara. Imi lipsesc anotimpurile. O, ce n-as da pentru mirosul florilor de mai. Pentru o adiere cu miros de primavara. Pentru ca vara sa fie vara. Iar toamna sa ma intampine cu aramiul ei superb. Iar iarna.. cu primii fulgi. Iar toate acestea sa nu fie doar pentru o zi sau doua.
Imi lipsesc plimbarile cu bicicleta. Si mersul pe munte. Sau mersul in parc.
Nu vreau sa ma mai plang. Stiu ca momentan nu este tocmai ceea ce imi doream dar putea fi si mai rau. Pana la urma, am un sot minunat. Am un ideal si inca mai am un strop de speranta. Am posibilitatea sa economisesc ceva. Si vad lumea. Mi-am incarcat putin bateriile cu cateva zboruri care ma vor, ajuta, sper, sa duc povara mai departe. Ma vor face sa uit, macar un pic, de rautatea din jur. Ma bucur ca mai sunt si oameni frumosi pe lumea asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu