stiu ca pare o utopie , dar imi doresc sa plec departe , undeva in nepal , bali , india...
sa imi iau un timp doar pentru mine , pentru a cunoaste alti oameni , alte culturi , alte trairi. pentru a ma cunoaste mai bine pe mine .
evident ca nu as vrea sa fac asta toata viata , dar asta simt in momentul asta . si anume sa fiu libera pe deplin. fara obligatii , fara temeri , fara constrangeri.
sunt ciudata , si mai ales sunt constienta ca sunt ciudata . imi doresc sa fiu libera dar in acelasi timp sa am pe cineva alaturi . lucru care practic este imposibil. mi-e frica de singuratate. dar mi-e frica si de dependenta de cineva.
imi doresc sa am pe cineva alaturi , dar chiar sa am certitudinea ca persoana respectiva imi este alaturi indiferent ce alegeri as face . imi doresc in acelasi timp sa nu fiu constransa sa fac niste alegeri pe care in alte conditii nu le-as face doar datorita existentei persoanei respective in viata mea.
oamenii vin si pleaca . bineinteles ca depinde si de noi sa ii facem sa ramana sau sa ii indepartam. depinde de cat investim in relatiile noastre si de ce asteptari avem. dar depinde si de situatie, si de ei ...
indiferent de alegerile pe care le fac si le voi face , indiferent daca acestea ma vor afecta personal sau nu , vreau sa stiu ca am actionat corect , si ca am ramas un om vertical si demn . pentru ca , in final , doar asta ne mai ramane.
nu stiu daca se aplica faptul ca lucrurile pe care le facem gresit se intorc impotriva noastra sub o alta forma. dar stiu ca ar trebui sa oferim corectitudine pentru a primi corectitudine , ar trebui sa oferim respect pentru a primi respect , ar trebui sa ne oferim noua o sansa pentru a primi o sansa..." Dumnezeu iti da , dar nu iti baga in traista. "
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu