ma uit in oglinda si vad o imagine din trecut si o perceptie din viitor. aceasi casa dar o alta etapa . mi se activeaza un sir de amintiri , de cand eram mai mica , de cand credeam ca am puterea de a muta muntii din loc. peste prima imagine se suprapune perceptia de atunci a ce voi fi in viitor , a ce sunt acum . si mi se face frica : " m-am facut mare " !
camera asta .. imi aduce aminte de multe momente si multe ganduri si vise oe care le vizualizez cu atata usurinta , doar asociindu-le cu diverse carti , caiete , insemnari care au ramas aici inca de atunci , cu privelistea de la ferestra ramasa si ea aceasi , cu patul acesta , cu tot ce e in camera asta .
singuratatea din camera asta ... cred ca e singura " singuratate " care nu ma infricoseaza ..
ma uit in jurul meu in camera asta si vad .... fericire .. si vise ..si speranta...si multa ambitie... dar parca au ramas inchise aici , si cineva nu le-a mai dat drumul sa plece , sa ma urmeze . sau sa le urmez eu pe ele.
daca m-as concentra putin , cred ca as putea sa ma transpun din nou in perioada in care erau lipite hartiute cu formule pe pereti , atat de clar imi este totul...
trebuie sa iau visele mele cu mine . trebuie sa iau speranta cu mine . nu pot sa ramana aici ! cand imi voi face bagajul le voi impaturi frumos si le voi pune in valiza . traim niste vremuri mult prea grele ca sa-mi permit sa nu am visele si speranta cu mine - talismanul meu ...
cred ca singurele lucruri de care avem nevoie pentru a putea lupta sunt speranta, ambitia si propriile noastre vise .. nimic altceva.. si vom gasi solutii , una cate una ... " celor care cer , li se va da ; celor care bat , li se va deschide "..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu